Daaaaa, stiu, n-am mai scris de mult nimic pe-aici. Insa ganduri, sentimente contradictorii, senzatii, framantari - oho! Cat sa incapa intr-o echipa de fotbal!
Vreau sa vorbesc despre cea mai cretina si imbecila (dupa mine...) porecla pe care adolescentii fara imaginatie o striga cu multa apreciere si incantare: COAIE! De mult timp, aproape statistic evident, din 5 adolescenti, 3 au aceasta porecla. De ce? Chiar nu gasiti nimic alceva, mai baieti? Neuronul vostru nu functioneaza decat la astfel de apelative?
Tare as vrea sa stiu ce au organele aluia mai deosebit. Par???? Au toate, believe me. Daca ar fi mai mari, naspa. Daca sunt mai mici, iar naspa. Sunt mov? Nasol, 'proprietarul' n-a avut ceva mai bun decat sa-si dea o tesla. Atunci?
Ce ma uimeste este ca cel cu precla este un fel de 'tatal lor', e incantat sa raspunda, se da mare, tipa, urla pe strada... Sincer, nu cred ca sunt singura care are ceva de spus in directia asta si a remarcat frecventa poreclei. Talpa, limba, p..a sau chiar p...a (ambele organe, neaos) iar sunt tare frecvent folosite. Si tot de catre baieti. Cred insa ca din disperare, din dorinta de a se dai ei mari care sunt mari, de a atrage fetele (daca ati stii in ce hal radem de voi...) si clar din lipsa de imaginatie. Eu as zice mai bine sa stati cu respectivele la vedere, nu de alta, dar nu-i frumos sa vorbesti secrete de fata cu lumea, nu??
Va las, dar tare m-ar mai interesa o parere. Chiar nu mai aveti alte apelative?
miercuri, 17 februarie 2010
joi, 28 ianuarie 2010
Zile de nastere...
Anul asta am fost varza. Varza cu capul, legat de zile de nastere. Poate l-am inceput prea obosita, poate am uitat (asta cu siguranta), poate ... Am uitat zile importante de nastere si imi pare rau. Incerc sa notez, pentru ca tare n-as vrea sa mai dezamagesc pe nimeni, insa timpul din luna asta s-a scurs altfel, prea repede.
Teo a inceput sa turuie, sa inteleaga foarte bine, sa reactioneze si sa raspunda cu foarte mare promptitudine, fara sa isi manifeste spiritul de Gica Contra prea des. Este minunata, cuminte si foarte atenta, vorbareata, generoasa si uneori foarte inteleapta. Voi vorbi despre asta alta data...
Vreau sa urez La Multi Ani! cu sanatate si bucurii, cu liniste, belsug si clipe de neuitat celor de care mi-am adus aminte a 2-a, a 3-a zi si sa imi cer scuze public pentru ca am sarit ziua de natere sau onomastica:
- Matusa mea, Rela, pe care am scapat-o de Sf. Ion, desi stiu ca o cheama Ioana (m-am simtit ca un rahat a 2-a zi cand eram ferm convinsa ca atunci era sarbatoare);
- Nepotul meu Liviu, un pusti simpatic si intelept, nascut pe 9 (ieri mi-am dat seama - sa ai noroc cu carul! si bafta in toate);
- Finul nostru, Octav, care e in Anglia cu Danuta si Piciu' meu mic Andrei. Ziua lui a fost pe 23 iar eu am tinut-o lunga ca e pe 29. Nu stiu de ce... Va iubesc mult pe toti 3!
- Una din putinele colege deliceu care mi-au fost alaturi atunci, cu care am mai pastrat legatura, desi nu strans. Adina, te pup cu drag si crede-ma, stiu ca ziua ta e pe 18, dar cred ca in capul meu aceasta data e undeva, departe.... Te pup si mi-e dor tare de tine.
- Matei, baietelul Simonei, colega mea de liceu cu care alergam dupa actualul ei sot, atunci, cand hormonii ne jucau feste. Viata ne-a adus iar aproape dupa multi ani... Stiu ca am vorbit cu intarziere, dar pe 10 n-am fost cu boii acasa, desi am anuntat pe toti timp da cateva zile inainte ca piciul tau face 2 ani. Va doresc tot binele din lume si tie o sarcina usoara pentru micul pici care o sa vina pe lume (poate in iunie, pe 9, de ziua ta).
- Sile, cel mai bun prieten al sotului din copilarie, cu care am facut facultatea impreuna, am uitat sa-i cantam de revelion, asa cum am facut in fiecare an. Esti Vasile cel Mare si iti dorim sa fii mare in continuare, sa te bucuri de ai tai, de Otilia si Ionut si sa va aveti mereu.
Mai am??? nu mai stiu... si acum sunt cu capul in nori... Nu va fie cu suparare pe mine, de cand cu iubita mea mica, timpul inseamna altceva, iar timpul liber aproape ca nu mai exista.
Pentru toti cei pe care i-am omis pana azi, in ianuarie, imi cer iertare si promit ca scriu atunci cand neuronul meu va da semne de activitate.
O noapte frumoasa...
Teo a inceput sa turuie, sa inteleaga foarte bine, sa reactioneze si sa raspunda cu foarte mare promptitudine, fara sa isi manifeste spiritul de Gica Contra prea des. Este minunata, cuminte si foarte atenta, vorbareata, generoasa si uneori foarte inteleapta. Voi vorbi despre asta alta data...
Vreau sa urez La Multi Ani! cu sanatate si bucurii, cu liniste, belsug si clipe de neuitat celor de care mi-am adus aminte a 2-a, a 3-a zi si sa imi cer scuze public pentru ca am sarit ziua de natere sau onomastica:
- Matusa mea, Rela, pe care am scapat-o de Sf. Ion, desi stiu ca o cheama Ioana (m-am simtit ca un rahat a 2-a zi cand eram ferm convinsa ca atunci era sarbatoare);
- Nepotul meu Liviu, un pusti simpatic si intelept, nascut pe 9 (ieri mi-am dat seama - sa ai noroc cu carul! si bafta in toate);
- Finul nostru, Octav, care e in Anglia cu Danuta si Piciu' meu mic Andrei. Ziua lui a fost pe 23 iar eu am tinut-o lunga ca e pe 29. Nu stiu de ce... Va iubesc mult pe toti 3!
- Una din putinele colege deliceu care mi-au fost alaturi atunci, cu care am mai pastrat legatura, desi nu strans. Adina, te pup cu drag si crede-ma, stiu ca ziua ta e pe 18, dar cred ca in capul meu aceasta data e undeva, departe.... Te pup si mi-e dor tare de tine.
- Matei, baietelul Simonei, colega mea de liceu cu care alergam dupa actualul ei sot, atunci, cand hormonii ne jucau feste. Viata ne-a adus iar aproape dupa multi ani... Stiu ca am vorbit cu intarziere, dar pe 10 n-am fost cu boii acasa, desi am anuntat pe toti timp da cateva zile inainte ca piciul tau face 2 ani. Va doresc tot binele din lume si tie o sarcina usoara pentru micul pici care o sa vina pe lume (poate in iunie, pe 9, de ziua ta).
- Sile, cel mai bun prieten al sotului din copilarie, cu care am facut facultatea impreuna, am uitat sa-i cantam de revelion, asa cum am facut in fiecare an. Esti Vasile cel Mare si iti dorim sa fii mare in continuare, sa te bucuri de ai tai, de Otilia si Ionut si sa va aveti mereu.
Mai am??? nu mai stiu... si acum sunt cu capul in nori... Nu va fie cu suparare pe mine, de cand cu iubita mea mica, timpul inseamna altceva, iar timpul liber aproape ca nu mai exista.
Pentru toti cei pe care i-am omis pana azi, in ianuarie, imi cer iertare si promit ca scriu atunci cand neuronul meu va da semne de activitate.
O noapte frumoasa...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
